[KCu.RO TV] RO vs. KO – Solar vs Lunar [E03]

Salutare 여러분!
Episodul 3 din RO vs. KO vă prezintă o mică parte din tradițiile și obiceiurile de anul nou din România și Coreea.

       

ro vs ko 3

     Coreea
     În Coreea, anul nou se sărbătorește de două ori;
Anul nou universal și Seollal (설날) care se sărbătorește pe parcursul a trei zile. El cade în ziua celei de-a doua luni noi, după echinocțiul de iarnă (nu are data fixa, anul acesta cade pe 30-31 Ianuarie).
Superstiții, tradiții și obiceiuri:

  • coreenii încep fiecare nou an cu sunete de clopot, provenite de la pavilionul Bosingak;
  • se sărbătorește în familie, toata lumea se întoarce acasă sau în satele natale împreuna cu alte rude, unde
    efectuează un ritual ancestral numit charye/jesa (차례/제사)  [ritual care se face și de Chuseok] unde se curăță mormintele străbunilor, se oferă mancare și  își prezinta omagiile;
  • se cumpăra cadouri pentru a-ți exprima bucuria și mulțumirea față de cei apropiați;
  • pentru că încălțămintea de obicei este lăsată afară, de anul nou se aduce în casă/se ascunde pentru a prevenii furtul lor.

Povestea lui Yakwangkwi:
  În folclorul coreean se spune că există un ”bau-bau” căruia îi place să fure încălțămintea oamenilor. În ajunul anului nou coreean, toți coreeni iși bagă în case încălțămintea, cum de obicei aceasta stă afară, deoarece ar fi o pradă ușoară pentru Yakwangkwi.
Dacă îți este furată încălțămintea vei avea mare ghinion pentru că aceasta simbolizează drumul tau către un anumit țel sau vis. Partea haioasă a poveștii este că persoanele din Coreea lasă deobicei afară, în locul pantofilor, o sită care se folosește la cernutul orezului, pentru a-l induce în eroare pe Yakwangkwi pentru ca se pare ca monstrulețul acesta nu este cel mai inteligent monstru din ogradă. yakwanggwi - 야광귀신Văzând acea sită este pur și simplu atras de ea, uitând de tot ce îl înconjoară și începe să numere fiecare găurică … dar se încurcă și o ia de la capăt până se face dimineață și este nevoit să plece.

  • se poartă haine noi( seolbim – 설빔), ele fiind costumele tradiționale, hanbok;
  • ritualul eumbok (음복)  în care se bea soju (băutura strămoșilor, care se credea că alungă aura rea și bolile misterioase);
  • se arată respectul față de cei învârstă prin plecaciune (sebae – 세배) și se rostește „새해 복 많이 받으세요!” -> Să primești mult noroc în noul an;
  • cei vărstnici îi răsplătesc pe tineri cu bani de buzunar oferiți într-un plic;
  • se atârnă în case bokjori  (복조리) (intrument vechi din bambus folosit pentru a strecura orezul după spălare) – pentru a filtra ghinionul și a păstra doar norocul pentru noul an;
  • se fac ieșiri în familie și se joacă o multitudine de joculețe tradiționale:

          România
   Și la noi în țară există 2 calendare, cel nou și cel vechi, dar fiecare alege să se ghideze fie după noul, fie după vechiul calendar, în funcție de regiunea în care a fost născut;
Acestea sunt câteva dintre superstițiile, tradițiile si obiceiurile de Anul Nou:

  • Trebuie să avem bani în buzunar pentru a avea parte de ei și în anul următor;
  • Se fac zgomote pentru a alunga vechiul an (artificiile sunt cele mai bune la asta)
  • Ușa este lăsată deschisă pentru a alunga vechiul an și fereastra deschisa ca să intre noul an.
  • La masa tradițională de Anul Nou se pune vâsc pentru noroc sau se atârnă de lustră.
  • În Ajun nu se spală rufele sau vasele, nu se aruncă gunoiul, nu se fac cheltuieli, pentru că este considerat că norocul ne va părăsi.
  • Nu trebuie să avem datorii când trecem în Anul Nou, pentru că altfel nu vom mai scăpa de ele.
  • Primul om care ne trece pragul ne influențează tot anul (femeie – ghinion, par blond sau roșcat – ghinion, bărbat –noroc, păr brunet –noroc)
  • Fetele nemăritate trebuie să poarte vâsc asupra lor și să aibă un sărut sub vâsc la miezul nopții, asta le va aduce succes în dragoste.
  • Hainele noi, de culoare roșie preferabil trebuie să fie purtate neapărat pentru că simbolizează prosperitate și noroc. Majoritatea persoanelor poartă accesorii sau lenjerie roșie.
  • Orice om are dorințe, așa că trebuie să ții în mână lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult să îl ai pe anul viitor (iubitul – noroc in dragoste, bani – noroc financiar, pahar – va fi un an vesel).

Tradițiile românești au și partea lor distractivă, aceasta constând în dansurile și jocurile tradiționale de Anul Nou, fiind combinate cu urări. Amintim câteva :

  • Capra
  • Ursul
  • Sorcova
  • Plugușorul
  • Mascații

Povestea mascațiilor:
De anul nou, oameni gospodari se întrec pe ei înşişi când vine vorba de organizarea paradei măştilor, spectacol al cărui principal rol este acela de alunga spiritele rele. De mai bine de 100 de ani, păuneştenii se deghizează cu măşti groteşti şi merg pe uliţele satului pentru a vesti începutul unui nou an. Parada măştilor nu este completă fără sunetul asurzitor al tălăngilor, care potrivit tradiţiei îi scapă pe săteni de necazuri.
mascati-in-muzeul-satului urari_cu_mascati

Vizionare plăcută!

Cast:

Tatăl – Gabi Cojan
Mama – Daniela Ștefan (aka Vevy)
Fata cea mare – Carla Baroian
Fata cea mică – Theodora Baroian
Țiganca cu bănuți – Adina Bărăgan (aka Minzy)
Țiganca cu bentiță – Maria Nenciu (aka Sunny)
Mascatul – Gabi Cojan
Boogyeman(Yakwangkwi) – Vevy

Surse:
GateawayToKorea
VisitKorea
TransparentBlog
DiscoveringKorea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s